O conferinţă-maraton, organizată sub egida Academiei Române, a reunit sâmbătă, 9 iulie a.c., peste 300 de medici, care au venit să înveţe să-şi educe pacienţii să mănânce sănătos. Preşedintele conferinţei a fost dl prof. dr. Nicolae Hâncu (preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice), care a punctat importanţa „culturii nutriţionale populaţionale“. Aceasta reprezintă „patrimoniul cunoaşterii în domeniul nutriţiei, la care se ajunge prin instruire, educaţie şi preocupare, (…) şi care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului, menţinerea sănătăţii şi prevenţia bolilor“, afirmă profesorul Hâncu. (...)

   Criza economică a afectat serios întregul sistem de sănătate din Europa, cel din ţara noastră trecând printr-un mare impas, măsurile luate fiind extrem de dure, toate cu repercusiuni asupra personalului medical, dar şi asupra pacientului din România. Spitalele din România au rămas fără sute de paturi, fără să se ia în calcul faptul că pacienţii sunt spitalizaţi „claie peste grămadă“; personalul a fost restructurat în pofida deficitului din sistem, care poate duce la adevărate tragedii (exemplu: cazul Maternităţii Giuleşti, unde au murit mai mulţi bebeluşi). (...)

   Contaminanţii din mediu pot avea efecte adverse asupra a numeroase organe şi ţesuturi ale sistemului imun, aşa cum demonstrează studiile experimentale efectuate pe animal. Sistemul imun normal este caracterizat de un spectru larg de reacţii imunologice. Contaminanţii din mediu pot duce la creşterea susceptibilităţii la infecţii microbiene şi la compromiterea mecanismelor de imunosupraveghere necesare pentru eliminarea celulelor neoplazice şi prevenirea bolilor autoimune. (...)

    La prima vedere, anul 1924 nu produce prea multe asocieri. Se terminase marele război, nu începuse încă prima criză economică globală şi numai o privire mai atentă descoperă evenimente notabile. În ianuarie, moare Vladimir Ilici Lenin; în februarie, are loc, la New York, premiera compoziţiei Rhapsody in Blue a tânărului George Gershwin; în martie, sultanul Abdul Majid al califatului de la Istanbul abdică; în aprilie, Adolf Hitler e condamnat la cinci ani de închisoare (dar va fi graţiat după opt luni de detenţie);  (...)

   Endometrita din leptospiroză este o formă mai rar întâlnită, dar trebuie luată în discuţie din cauza gravităţii şi a efectelor ei invalidante. Se poate manifesta singular sau asociată altor forme cu localizare organică a leptospirelor, care urmează stadiului de bacteriemie.

   Despre formele clinice, anamneza epidemiologică, diagnosticul serologic şi bacteriologic şi prevenţia acestei afecţiuni scriu dnele dr. Nicoleta Andreescu, as. Ştefana Gavrilă şi as. Dorina Gubandru. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Supravegherea vaccinărilor, siguranţa vaccinurilor reprezintă componente nelipsite şi vitale ale supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare. Extinderea fără precedent a imunizărilor prin vaccinare impune specialiştilor care lucrează în domeniu, oamenilor de sănătate publică, cunoştinţe şi informaţii la zi, atât pentru a-şi justifica motivaţia de practicieni, cât şi pentru a informa competent publicul – părinţi, tutori, adulţi – cu autoritate suficientă şi necesară pentru a contracara informaţiile eronate sau rău intenţionate. Supravegherea, monitorizarea siguranţei vaccinului este o specialitate distinctă a farmaco-epidemiologiei, a farmaco-vigilenţei (vaccino-vigilenţa), care supraveghează pasiv siguranţa produselor, medicamentelor, vaccinurilor. (...)

   Cele ce urmează reprezintă o cronică literară la două mâini, una a rigurozităţii şi cealaltă a jocului. Fiind autorul unei antropologii „ecuatoriale“, va trebui să găsesc firul conducător al intervenţiei mele asupra cuprinsului numărului 4 al revistei literare a Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR), intitulată inspirat Fântâna din Kos. Vă rog să-mi permiteţi să emit un pitac (decret de ridicare la rang bisericesc) pentru dl dr. Alexandru Trifan, numindu-l mare pitar într-ale spiritului. (...)

    Constatăm că, pe măsură ce dispar profesioniştii, iar locul lor este luat de meseriaşi în practicarea medicinii, este necesar, tot mai des, să apelăm la alfabetul metodei în gândire, aşa cum ne învaţă filosofia, ştiinţa gândirii. Vechii greci au pus temeliile culturii şi ştiinţei pentru că au descoperit metoda gândirii sistematice şi sistemice. Alexandru cel Mare a învins cu cei 30.000 de macedonieni armata de 600.000 a perşilor pentru că Aristotel îi predase metoda, pentru că, datorită acesteia, falangele macedonene funcţionau matematic, ca nişte aparate ultraprecise, iar perşii erau doar o imensă hoardă. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Bolile cronice, precum artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă şi afecţiunile lombare, principalele „vinovate“ de îngrădirea accesului la muncă pentru sute de mii de cetăţeni ai UE, au reprezentat subiectul unui raport al organizaţiei The Work Foundation din Marea Britanie cu privire la impactul afecţiunilor musculo-scheletale asupra forţei de muncă din 26 de ţări. Rezultatele din România au fost prezentate marţi, 3 mai 2011, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Ligii Române contra Reumatismului. (...)

    Eşecul în încercarea de formula o definiţie cuprinzătoare a sănătăţii a făcut să se depună eforturi pentru găsirea unui concept sinonim în medicină. Sub influenţa unei crescânde centrări a preocupărilor legate de persoana umană, teoreticienii occidentali şi în special cei de peste ocean au lăsat la o parte tendinţa de abstractizare a gândirii europene şi au pornit la drum din direcţia subiectivităţii individuale. (...)

   La 1 mai 2011 intră în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, modificate de Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225/31.03.2011. Evidenţiem, în cele ce urmează, modificările semnificative, cu implicaţii directe sau potenţiale asupra sistemului medical românesc, această prezentare nefiind însă exhaustivă. (...)

   Obezitatea infantilă este o problemă globală. Şi în România, prevalenţa ei este în creştere. Complicaţiile obezităţii sunt grave şi apar chiar de la vârsta adolescenţei. În acest context, am evaluat eficienţa abordării actuale a terapiei obezităţii în clinica noastră şi am căutat soluţii pentru problemele întâlnite. Concluziile analizei retrospective au fost: populaţia generală nu consideră că excesul ponderal ar reprezenta o ameninţare pentru sănătate; consilierea în privinţa obezităţii se poate face corespunzător în ambulatoriu; avem metode slabe de evaluare. Plecând de la aceste concluzii, am creat un program în ambulatoriu pentru pacienţii supraponderali şi obezi. Am lansat un website menit să informeze şi să ofere suport persoanelor implicate în problema obezităţii infantile în România, fie ei copii, părinţi sau profesionişti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.